Fila METODA 1

În analizele de efectuat conform Normativului Seismic 2018

În grupul de opțiuni pentru calculul încărcării seismice ce acționează pe etaje

Forță seismică echivalentă

Sau

Aplicarea comparativă a analizei dinamice și a metodei forței seismice echivalente (rezultatele analizei dinamice sunt amplificate printr-un coeficient atunci când este necesar)

poate fi selectat. Când se selectează opțiunea 2, forțele seismice sunt calculate cu aproximativ 15% mai puțin (deși aceasta variază în funcție de clădire), iar opțiunea 2 este o metodă de analiză mai avansată față de opțiunea 1.

Când analiza este efectuată cu opțiunea 2

(a) Dacă în clădire există cel puțin una dintre neregularitățile de tip A1, B2 sau B3 definite în Tabelul 3.6 al TBDY2018, trebuie adoptat γE = 0,90.

Dacă niciuna dintre neregularitățile definite în Tabelul 3.6 nu este prezentă în clădire, se va adopta γE = 0,80.

Pentru analizele de efectuat în cadrul RYTEİE2019, trebuie selectată opțiunea 3; în caz contrar, programul convertește automat opțiunea la opțiunea 3 în timpul analizei.

Ca metodă de calcul a perioadei dominante de vibrație a clădirii (cf. Articolul 4.7.3.3), este posibil să se selecteze metoda empirică (Ecuația 4.27) sau metoda analizei modale. Analiza modală este o metodă care atinge valoarea sa printr-un calcul mai detaliat.

Metoda de calcul a maselor:

Opțiunea „Distribuirea maselor elementelor verticale la etajele la care sunt conectate în părți egale (jumătate și jumătate)" este obligatorie pentru RYTEİE2019. Nu a fost identificată nicio prevedere în acest sens în TBDY2018. În opinia noastră, această opțiune poate oferi rezultate mai rezonabile/realiste.

În opțiunea „Colectarea tuturor maselor etajului în diafragma de planșeu", se presupune că toate masele sunt concentrate în centrul de masă la nivelul tavanului etajului.

Opțiunea 1 calculează valori ale forțelor seismice mai mici.

TBDY2018 Articolul 11.3.10 – Pereții a căror lungime de secțiune transversală este mai mică decât dublul grosimii peretelui nu vor fi considerați portanți în calcule.

Pentru pereții care nu sunt considerați portanți, opțiunea raportul dintre lungimea secțiunii transversale a peretelui și grosimea peretelui < valoare: Când această opțiune este selectată, în conformitate cu Articolul 11.3.10 al TBDY2018,

dacă a fost selectată opțiunea Model cadru echivalent (cu metoda forțelor) în opțiunea de calcul al forței tăietoare și momentului elementelor (fila Metoda 2), multiplicatorii de rigiditate ai pereților sunt setați la zero în timpul analizei — adică nicio forță tăietoare seismică nu este aplicată pereților care îndeplinesc această condiție, iar forța tăietoare care ar fi fost distribuită acestor pereți este redistribuită celorlalți pereți.

Cu toate acestea, dacă este selectată opțiunea Metoda elementelor finite (cu elemente bară), selectarea acestei opțiuni nu are sens. Pentru a putea aplica condiția Articolului 11.3.10 al TBDY2018, modulul de elasticitate al pereților a căror lungime de secțiune transversală este mai mică decât dublul grosimii peretelui poate fi setat la 1 MPa prin intervenția utilizatorului. Motivul pentru care opțiunea nu poate fi aplicată în modelul cu elemente finite este că elementele cu rigiditate nulă distorsionează rezultatele analizei.

Opțiunea nivelului elementelor finite ale planșeului

Aceste opțiuni sunt valabile când metoda elementelor finite este selectată în pagina Metoda 2 și planșeele sunt incluse în rigiditatea sistemului.

Crearea rețelei de elemente finite ale planșeului la nivelul etajului: În această opțiune, toate planșeele sunt incluse în modelul cu elemente finite la nivelul etajului independent de cota lor. Poate fi preferată pentru clădirile cu planșee coborâte unde este necesar să se asigure continuitatea momentelor.

Crearea rețelei de elemente finite ale planșeului conform cotei planșeului: În această opțiune, toate planșeele sunt incluse în modelul cu elemente finite luând în considerare cotele lor stânga și dreapta și direcțiile de pantă. Poate fi preferată în structurile în trepte unde cotele superioare ale pereților diferă. Dacă cotele superioare ale pereților și cotele planșeelor nu corespund, pot apărea erori în analiza cu elemente finite. Dacă apare o eroare de calcul, programul încearcă să afișeze efectul erorii ca procent de eroare în secțiunea erorilor de analiză, iar toate forțele elementelor pot rezulta egale cu zero.