Verificarea vibrațiilor planșeelor din lemn
Acest articol descrie utilizarea verificării vibrațiilor planșeelor din lemn în StatiCAD. Calculul se efectuează conform articolelor 5.4 / 5.4.2 și 4.8.4.7.1 din Principiile de Proiectare, Calcul și Construcție a Clădirilor din Lemn (ABTHYE, RG 24.03.2024). Pentru aplicarea pas cu pas, consultați articolul Exemplu rezolvat: vibrațiile planșeelor din lemn.
În ce edițiuni? Această funcție este disponibilă în ediția StatiCAD Ultimate. Verificarea nu modifică rezultatele analizei; se efectuează în formă închisă pe axa de calcul a planșeului, iar rezultatele sunt scrise în avertismentele de analiză, în lista de verificare a proiectului și în pagina de raport „Ahşap Döşeme Titreşimi” (Vibrațiile planșeelor din lemn).
1. Fluxul general
Unitatea verificării este axa de calcul a planșeului. Planșeele din lemn sunt, de regulă, împărțite în porțiuni mici de planșeu pe axele grinzilor cu comanda „Crearea nervurii/grilei pe planșeul selectat”. Această operație nu afectează axa de calcul; dimensiunea L × B a deschiderii originale rămâne în axa de calcul.
- Desenați planșeul cu instrumentul pentru planșeu dreptunghiular; odată cu planșeul se creează și axa de calcul.
- Dacă este necesar, împărțiți planșeul, cu clic dreapta > Crearea nervurii/grilei pe planșeul selectat, mai întâi pe grinzile principale, apoi pe antretoaze (grinzile se generează ca grinzi din lemn).
- Afișați axele de calcul, faceți clic dreapta pe axa de calcul și deschideți proprietățile acesteia. În fila Planșeu din lemn, selectați Tip planșeu = Planșeu din lemn cu grinzi. Sursa datelor de intrare este, implicit, Din model: valorile grinzilor și ale plăcii de placare sunt preluate din elementele aflate în interiorul axei de calcul.
- Rulați analiza. Verificarea vibrațiilor se efectuează la sfârșitul analizei.
- Vedeți rezultatele în lista avertismentelor de analiză, în lista de verificare a proiectului și, în arborele de rapoarte, la nodul Rapoarte pentru elemente din lemn > Vibrațiile planșeelor din lemn (ABTHYE 5.4.2 / 4.8.4.7.1).
În fereastra de proprietăți a planșeului (porțiune), fila Planșeu din lemn afișează doar un text de îndrumare: indică numele axei de calcul care conține planșeul și locul în care se face definirea. Planșeele din oțel ușor nu intră în această verificare.
2. Proprietățile axei de calcul > fila „Planșeu din lemn”
Fila „Planșeu din lemn” din fereastra de proprietăți a axei de calcul; sursa datelor de intrare este „Din model”.
| Câmp | Descriere |
|---|---|
| Tip planșeu | Niciunul (nu se efectuează verificarea), Planșeu din lemn cu grinzi sau Planșeu CLT (4.8.4.7.1); pentru datele de intrare CLT, vezi secțiunea 6. La planșeul din lemn cu grinzi, datele pentru grinzi, placare și compozit se găsesc în subfilele Grinzi / Placare / Compozit (4.8.2); pentru compozit, vezi secțiunea 7. |
| Metodă | 5.4.2 detaliată (a-b): procedura din normativ, pașii 1-6 (implicit). 4.8.4.7.1 simplă: w/F ≤ 1,5 mm/kN și v ≤ 100(f1·ζ−1). |
| Sursa datelor de intrare | Din model (lipsurile din casete): direcția grinzilor, b, h, s, E, ρ și t, E, ρ ale plăcii de placare se detectează din model; pentru o valoare care nu poate fi detectată se folosește valoarea din casetă (implicit). Doar valorile din casete: calculul se efectuează integral cu valorile introduse. |
| Antretoaze | Doar în masă (implicit): greutatea antretoazelor intră în masă, dar nu în rigiditate (de partea siguranței). Masă + (EI)B: rigiditatea liniilor interioare de antretoaze se adaugă la (EI)B sub forma n·EIantretoază/deschidere. Liniile de antretoaze de capăt, apropiate de reazem (cele aflate față de margine la o distanță mai mică decât jumătatea intervalului până la linia vecină de antretoaze sau decât 15 cm / 5% din deschidere, oricare este mai mică; independent de grosimea peretelui) nu intră în rigiditate, ci doar în masă. Opțiunea se aplică numai pentru sursa de date Din model. Antretoazele cu aceeași secțiune și același interval ca grinzile principale apropie (EI)B de (EI)L (se depărtează de ipoteza plăcii ortotrope de tip grilă); dacă (EI)B ≥ (EI)L, relația 5.12 nu mai este valabilă și programul dă eroare de date de intrare. Pentru antretoazele al căror material nu este găsit se folosește E al grinzii. |
| Detectare din model | Detectează grinzile și porțiunile de placare din interiorul axei de calcul, scrie valorile găsite în casete și afișează un rezumat sub filă. |
| Direcția grinzilor | Se folosește când modelul nu poate stabili cu certitudine direcția. Automat: grinzile sunt considerate paralele cu latura scurtă. Dacă modelul a stabilit cu certitudine direcția, iar direcția din casetă o contrazice, se ia direcția din model și se adaugă o notă în raport. |
| Deschidere efectivă L | Dacă este 0, latura axei de calcul paralelă cu grinzile. La planșeele continue, introduceți deschiderea efectivă a grinzii. |
| b, h, s, materialul grinzii, E0,ort, ρ | Se folosesc la planșeele pentru care aceste date nu pot fi detectate din model (de exemplu, un planșeu neîmpărțit în nervuri). Alegerea materialului completează E și ρ. |
| Placare | Grosimea se preia din grosimea planșeului porțiunilor. E și ρ se preiau din material dacă porțiunilor li s-a atribuit un material din bibliotecă/proiect (de exemplu, OSB); dacă nu li s-a atribuit, introducerea lor în casete este obligatorie. Orientarea plăcii selectează E pe axa tare sau pe axa slabă. |
| Masă permanentă suplimentară | Încărcarea de placare a planșeului: G al porțiunilor de placare (kg/m², ponderat pe arie). Valoare utilizator: caseta alăturată. Încărcarea utilă nu se include. |
| Amortizare (Tabelul 4.14), ζ | Unul dintre cele șapte rânduri ale Tabelului 4.14 sau ζ din casetă / implicit. Implicit: 0,01 la planșeul din lemn cu grinzi, 0,03 la planșeul compozit cu grinzi și strat de beton turnat (Tabelul 4.14, rândul 3), 0,025 la planșeul CLT (Tabelul 4.14: CLT, rezemat pe două laturi). Când este selectat un rând al tabelului, caseta ζ este dezactivată. |
| Lățimea w/F | Implicit, fâșie de 1 m (L³/(48(EI)L)). La opțiunea L/2, limita inferioară este L³/(384(EI)L). La CLT, fâșia de 1 m (4.200) este fixă. |
3. Detectarea datelor de intrare din model
- Grinzi: elementele de tip grindă din lemn aflate în interiorul axei de calcul. Grinzile de reazem de pe margine și pereții nu se iau în considerare. Pentru o grindă care depășește axa de calcul (trece peste două deschideri sau continuă în consolă) se ia în calcul doar lungimea din interiorul axei; capătul scurt al grinzii unei axe vecine, care depășește pe reazemul comun, nu se numără pentru această axă.
- Direcția: grinzile sunt grupate după direcția lor. Direcția este certă dacă într-o direcție există cel puțin două linii de grinzi pe toată deschiderea (cel puțin 75% din deschidere), iar în cealaltă direcție nu există nicio astfel de linie. O singură grindă pe toată deschiderea (poate fi grindă portantă sau antretoază continuă) nu stabilește direcția. Dacă direcția nu este certă, se ia, în ordine, direcția din casetă, direcția predominantă a modelului, latura scurtă, iar în raport se adaugă o notă.
- Grindă principală și antretoază: în direcția selectată, grinzile cu lungimea de cel puțin 45% din deschidere sunt considerate grinzi principale, iar cele din direcția perpendiculară sunt considerate antretoaze. Dacă direcția provine din casetă sau din latura scurtă, nu din model, pentru grinda principală se cere lungimea egală cu deschiderea (75%); astfel, porțiunile de antretoază nu sunt considerate grinzi principale. Grila din model se folosește numai dacă există cel puțin două linii de grinzi principale; la o singură linie, b, h și s se iau din casetă. Dacă direcția nu este certă și nu a fost selectată în casetă, se dă o informare în avertismentele de analiză: în acest caz, selectați direcția din caseta Direcția grinzilor.
- Intervalul s: mediana intervalelor dintre axele grinzilor principale și cele două margini opuse. Dacă intervalele nu sunt uniforme, se adaugă o notă.
- Secțiune și material: lățimea și înălțimea grinzilor principale, iar din material E0,ort și ρ. Dacă grinzile sunt diferite, se ia grinda cu cel mai mic EI. Dacă materialul grinzii nu este lemn (de exemplu beton sau oțel), E și ρ nu se preiau de la acea grindă, ci se folosește valoarea din casetă; în raport și în avertismentele de analiză se adaugă o notă.
- Placare: porțiunile de planșeu al căror centru de greutate se află în interiorul axei de calcul; grosimea este ponderată pe arie, iar pentru (EI)B, la grosimi diferite, se ia cea mai mică.
- Masa: greutatea tuturor grinzilor din lemn din interiorul axei de calcul (grinzi principale + antretoaze) / aria + ρ·t al placării + masa permanentă suplimentară. Pentru grinzile a căror masă volumică nu este găsită, volumul se înmulțește cu valoarea din caseta ρ a grinzii.
- Note: alegerile făcute la detectare (cel mai mic EI, intervalul median, direcția, grinzile excluse) apar, pentru sursa de date Din model, în rândul Notă al raportului și în avertismentul de analiză. Notele din raport se tipăresc în limba în care este emis raportul.
4. Cum se efectuează calculul?
Pașii oamenilor care merg fac să vibreze planșeele din lemn ușoare și cu deschideri mari. Aceasta nu este o problemă de capacitate portantă, ci o problemă de confort în exploatare. ABTHYE 5.4.2 cere două criterii: rigiditatea (deformația instantanee sub o forță punctuală de 1 kN, w/F ≤ a, Ec. 5.8) și confortul (răspunsul în viteză la impuls unitar v ≤ b(f1·ζ−1), Ec. 5.9).
| Pas | Operație |
|---|---|
| 1 | Frecvența dominantă f1 = π/(2L²)·√((EI)L/m) (5.10). Dacă f1 ≤ 8 Hz, pentru un planșeu de locuință este necesară o investigație specială (programul raportează „în afara domeniului de aplicare”). Numărul de moduri sub 40 Hz n40 = {((40/f1)²−1)·(B/L)⁴·(EI)L/(EI)B}0,25 (5.12) și v = 4·(0,4+0,6·n40)/(m·B·L+200) (5.11). (EI)B trebuie să fie mai mic decât (EI)L. |
| 2 | a = w/F. Dacă a depășește 4, planșeul nu este acceptabil. |
| 3 | b = −49,1·ln(a) + 117. Dacă b ≥ 150, performanța este foarte bună. În caz contrar se verifică v ≤ b(f1·ζ−1); dacă este satisfăcută, clasa se stabilește după a. |
| 4 | Dacă nu este satisfăcută, b′ = v1/(f1·ζ−1). Dacă b′ este mai mic de 50, proprietățile/dimensiunile planșeului trebuie modificate. |
| 5 | Dacă b′ ≥ 50, a = 10,786·e(−0,0208·b′) (textul normativului). Dacă această valoare iese mai mică decât w/F, se ia ca determinant a = w/F. |
| 6 | a ≤ 1 foarte bun; a ≤ 2 bun; a ≤ 3 ușor problematic; a ≤ 4 posibil problematic; a > 4 inacceptabil. Se preferă a ≤ 2. |
Decizia de suficiență: dacă a > 4, b′ < 50, (la metoda simplă) w/F > 1,5 sau limita lui v este depășită, planșeul este considerat insuficient; dacă f1 ≤ 8 Hz, este considerat în afara domeniului de aplicare. Ambele situații sunt scrise ca „Var” (Există) în avertismentele de analiză și în lista de verificare a proiectului. Cazul 2 < a ≤ 4 nu este considerat insuficient, ci este raportat ca avertisment informativ.
5. Ipoteze privind geometria, masa și rigiditatea
- Reazem: planșeu L × B simplu rezemat pe patru laturi (modelul pe care se bazează relația 5.10).
- Geometria: L și B sunt mediile lungimilor laturilor opuse ale axei de calcul. Dacă axa de calcul nu este dreptunghiulară, rezultatul este aproximativ și se dă un avertisment informativ.
- Rigiditatea: (EI)L = E0,ort·b·h³/12 / s (grinzi principale); (EI)B = EB·t³/12 (lățime de 1 m, placare), plus antretoaze prin opțiune. Efectul compozit placare–grindă (metoda γ din 4.8.2) este neglijat (de partea siguranței) când Tipul compozit este „Niciunul”; pentru calculul compozit, vezi secțiunea 7.
- Compararea maselor: dacă masa de vibrație diferă cu mai mult de 20% de omoloaga ei din model (G al porțiunilor + grosime × masă volumică + greutatea grinzilor), se dă un avertisment informativ.
6. Planșee CLT (ABTHYE 4.8.4.7.1)
Calculul vibrațiilor planșeelor CLT se efectuează cu articolul 4.8.4.7.1 din normativ: w/F ≤ 1,5 mm/kN (1 kN la mijlocul fâșiei de 1 m, w = PL³/(48·EIef), 4.198/4.200) și v ≤ 100(f1·ζ−1) (4.199); dacă f1 este mai mic de 8 Hz, este necesară o evaluare specială. Relațiile pentru f1, n40 și v sunt aceleași ca la planșeul din lemn cu grinzi (4.197, 4.201, 4.202). De aceea, la planșeul CLT metoda este fixată pe 4.8.4.7.1.
„Tip planșeu = Planșeu CLT”: în locul casetelor pentru grinzi și placare apare panoul CLT.
| Câmp | Descriere |
|---|---|
| Direcția fibrelor stratului exterior | Direcția de transmitere a încărcării (a deschiderii). Deoarece modelul nu conține direcția fibrelor, aceasta se selectează din casetă; dacă este Automat, se ia latura scurtă și se adaugă o notă. |
| Materialul lamelelor, E0,ort, Gr, ρ | Lamelele sunt din lemn (C24 etc.) sau dintr-un material de tip CLT. La sursa de date Din model, dacă materialul axei de calcul sau al porțiunilor de planșeu (dintr-un singur material) este de tip lemn/CLT, E0,ort și ρ se preiau de acolo. Gr (modulul de forfecare la rulare, G9090) provine din model numai pentru materialul de tip CLT (câmp din bibliotecă); dacă caseta este goală se ia 50 MPa (normativul nu dă o valoare pentru CLT; exemplul CLT din Ghidul exemplelor de proiectare). |
| Numărul de straturi, t1…tn | 3 sau 5 straturi; grosimile în mm, de jos în sus. Straturile cu număr impar au aceeași direcție (longitudinală) ca stratul exterior, cele cu număr par sunt transversale. Deoarece dispunerea straturilor nu este păstrată în model, introducerea din casetă este obligatorie. La 7 straturi normativul cere un calcul detaliat, de aceea programul dă eroare de date de intrare. Dacă grosimea lamelei este în afara intervalului 20-60 mm și suma straturilor diferă cu mai mult de 5% de grosimea planșeului din model, se adaugă o notă. |
| Condiția de reazem | Deschidere simplă: lref = L; Continuu, cel puțin două deschideri: lref = 0,8L (ABTHYE 4.8.4.5). În relația pentru f1, L este deschiderea planșeului. |
Rigiditate și masă
- (EI)L = E0,ort·Ix,ef, fâșie de 1 m. Doar straturile longitudinale preiau încărcarea; forfecarea prin rulare a straturilor transversale se ia în calcul cu metoda γ (ABTHYE 4.8.4.5, Ec. 4.149-4.164): γi = 1/(1 + π²·E0·ti/lref²·ttransv/Gr), Ix,ef = Σ b·ti³/12 + Σ γi·b·ti·ai². La 3 straturi ambele straturi exterioare sunt reduse cu γ (4.149/4.153), iar la 5 straturi stratul de mijloc este stratul de bază (γ3 = 1).
- (EI)B = E0,ort·Iy,net: deoarece normativul nu dă o formulă pentru (EI)B la CLT, se folosește doar momentul de inerție net al straturilor transversale (Tabelul 4.12, fără γ). Această valoare este mică; n40 și v cresc (de partea siguranței).
- Masa: m = ρ·tCLT + masa permanentă suplimentară (încărcarea de placare a planșeului sau valoarea utilizatorului); tCLT este suma straturilor.
- Amortizarea: Tabelul 4.14 — CLT, rezemat pe două laturi (cu strat superior ușor/fără strat) 2,5%; cu strat de beton turnat, pe două laturi 2,5%, pe patru laturi 3,5%, pe patru laturi cu perete 4%.
- Relațiile 4.201/4.202 sunt pentru planșeul rezemat pe patru laturi; la planșeul rezemat pe două laturi se ia lățimea planșeului B.
Axa de calcul căreia i s-a atribuit un material lemn/CLT pentru planșeul CLT este exclusă din calculul planșeelor din beton armat (secțiunea 8). În modelul cu elemente finite, învelișul planșeului este izotrop (E0 pe toată grosimea); rigiditatea ortotropă a CLT nu intră în MEF, iar verificarea vibrațiilor este independentă de aceasta.
Validare: exemplul CLT din Ghidul exemplelor de proiectare (5 straturi 40/20/40/20/40 mm, E0 = 11 000 MPa, Gr = 50 MPa, lref = 3,5 m) — ghid γ1 = 0,876, Ix,ef = 268,29·10⁶ mm⁴; program γ1 = 0,8758, Ix,ef = 268,23·10⁶ mm⁴ (diferența provine din rotunjirea lui γ în ghid).
7. Planșee compozite cu grinzi (ABTHYE 4.8.2)
Dacă placarea este fixată de grinzi cu elemente de legătură mecanice (cuie, șuruburi, capse) sau dacă deasupra grinzilor există un strat de beton turnat fixat cu elemente de legătură, grinda și talpa lucrează împreună, iar (EI)L crește. Conform ultimului paragraf al art. 5.4.2 din ABTHYE, în calculul vibrațiilor se aplică și planșeelor mixte regulile Kser, γ și 4.8.2; conform introducerii Capitolului 5, se folosesc Kser (modulul de alunecare pentru starea limită de exploatare) și valorile medii ale lui E (nu se folosesc Ku și kdef). Deoarece informațiile despre elementele de legătură nu există în model, datele de intrare compozite se introduc numai în subfila Compozit (4.8.2).
Subfila Compozit (4.8.2): placarea din OSB este fixată de grinzi cu șuruburi fără pre-găurire, smin/smax = 150/300 mm, grindă continuă (l = 0,8L).
| Câmp | Descriere |
|---|---|
| Tip compozit | Niciunul (efectul compozit este neglijat), Placare fixată mecanic (secțiune T 4.8.2), Strat de beton turnat (lemn-beton). |
| Element de legătură (Tabelul 4.2a) | Kser (N/mm, pe plan de forfecare și pe element de legătură): cuie/șuruburi cu pre-găurire, buloane ρm1,5·d/23; cuie/șuruburi fără pre-găurire ρm1,5·d0,8/30; capse din sârmă ρm1,5·d0,8/80; sau Kser utilizator (de exemplu, un conector beton-lemn cu valoare dată de producător). La placare, ρm = √(ρgrindă·ρplacare) (4.46); la lemn-beton se calculează cu ρm al lemnului și se înmulțește cu 2,0. |
| d, n, s / smin, smax | Diametrul elementului de legătură, numărul de elemente alăturate și intervalul de-a lungul grinzii. Dacă intervalul este variabil, sef = 0,75·smin + 0,25·smax (4.79); trebuie ca smin ≥ smax/4 (4.78), altfel se dă eroare de date de intrare. |
| Reazem (l) | Deschiderea din calculul γ: la o singură deschidere l = L, la grindă continuă l = 0,8L (4.8.2 alin. 2). În relația pentru f1, L este deschiderea planșeului. Dacă în caseta Deschidere efectivă L s-a introdus deja o valoare redusă, 0,8 poate fi aplicat de două ori (se adaugă o notă). |
| Talpa efectivă | Tabelul 4.16: OSB grindă interioară bw + min(0,15L; 25t), grindă de margine bw + min(0,075L; 12,5t); placaj interior min(0,1L; 20t), de margine min(0,05L; 10t). Dacă materialul placării nu este de tip OSB sau nu este găsit, se ia coloana pentru placaj (cea mai mică). Lățimea efectivă este în orice caz limitată de intervalul dintre grinzi (exemplul 8.2 din ghid). Se poate selecta bef utilizator. Pentru talpa din beton normativul nu dă valoare: bef = intervalul dintre grinzi. |
| Etalpă | E al tălpii în direcția grinzii. Dacă este 0, se ia E la compresiune din fișa materialului OSB: dacă axa tare a plăcii este perpendiculară pe grinzi, Ec,90, iar dacă este paralelă, Ec,0 (OSB/2-3: 3000 / 3800 MPa). La o placă care nu este OSB se ia E la încovoiere în direcția grinzii și se adaugă o notă. |
| Beton tc, clasa / fck, Ec, ρc | Stratul de beton turnat. Dacă Ec = 0, se folosește relația din TS 500, 3250·√fck + 14000 (normativul nu o dă); secțiunea este considerată nefisurată. Dacă ρc = 0, 2500 kg/m³. La stratul de beton, placarea (placa de cofraj) este opțională; dacă există, intră în masă și în (EI)B, iar grosimea ei nu se adaugă la brațul de pârghie (de partea siguranței). |
Calculul
- Secțiune T fixată mecanic (Figura 4.27, secțiunea 10; 1 talpă, 2 grinzi, γ2 = 1): γ1 = [1 + π²·E1·A1·s/(n·Kser·l²)]−1 (4.47), a2 = γ1·E1·A1·(h1+h2)/(2·(γ1·E1·A1 + E2·A2)) (4.87), a1 = (h1+h2)/2 − a2, (EI)ef = Σ(Ei·Ii + γi·Ei·Ai·ai²) (4.80).
- (EI)L = (EI)ef/s (intervalul dintre grinzi); raportul dă și valoarea pentru grinda simplă, fără efect compozit.
- La stratul de beton, la (EI)B se adaugă Ec·tc³/12 al plăcii de beton (placarea și placa de beton separat; limită inferioară), iar la masă se adaugă ρc·tc. Dacă masa permanentă suplimentară este „Încărcarea de placare a planșeului” și această încărcare include și betonul, masa este numărată de două ori (se adaugă o notă). Dacă materialul porțiunilor de planșeu din model este de tip beton (deoarece stratul de beton ar fi numărat de două ori), se dă eroare de date de intrare.
- Amortizarea implicită la stratul de beton este 3% (Tabelul 4.14, rândul 3); se poate selecta un rând din Tabelul 4.14 sau valoarea din casetă.
Strat de beton turnat: 60 mm C25, șurub d = 8 mm cu pre-găurire, s = 150 mm; caseta ζ afișează valoarea implicită a tipului, 0,03.
ABTHYE 4.10: în porțiunile planșeelor care sunt susținute numai de elemente portante verticale din lemn nu se pot utiliza beton, beton armat sau materiale grele similare. Programul nu verifică reazemele din model; pentru fiecare planșeu compozit cu strat de beton, în avertismentele de analiză și în lista de verificare a proiectului se scrie rândul „Ahşap döşemede beton katman (ABTHYE 4.10)” (Strat de beton în planșeul din lemn).
4.8.2 alin. 3: efectul compozit presupune că plăcile sunt pe toată lungimea în direcția grinzilor sau lipite cap la cap; la plăcile cu rosturi doar cu cuie cap la cap, efectul compozit poate fi mai mic decât cel calculat. Pagina Tabelului 4.16 cere, la planșeele cu placare din panouri, ca intervalul dintre grinzi să nu depășească 61 cm; dacă este depășit, se adaugă o notă.
8. Calculul planșeelor din beton armat în axele de calcul din lemn
Axele de calcul care au definiție de vibrații sau al căror material este lemn, OSB, CLT ori placare sunt considerate axe de calcul din lemn. La aceste axe:
- Nu se efectuează momentele plăcii conform TS500, armătura în câmp/pe reazem, verificarea grosimii planșeului și avertismentul de planșeu subțire; în raportul „Döşeme Hesapları” (Calculul planșeelor) aceste axe sunt afișate cu „---”.
- Nu se efectuează desenul de armare a planșeului și metrajul.
- La zidărie (EC6), momentul de încastrare nu se transmite de la planșeu la perete (grinda din lemn reazemă articulat).
- La etajele cu toate planșeele din lemn nu se efectuează verificarea diafragmei din beton armat (TBDY M.7.11) și armătura suplimentară la goluri; diafragma din lemn (forfecarea placării) trebuie evaluată separat. În avertismentele de analiză această situație este raportată ca informație.
Deoarece transferul încărcărilor se face prin porțiunile de planșeu și grinzi, rezultatele pentru pereți, grinzi și acțiunea seismică nu sunt afectate de această modificare.
9. Rezultate: avertismente de analiză, lista de verificare, raport
| Loc | Conținut |
|---|---|
| Avertismente de analiză | La nivel de axă de calcul (la clic se selectează axa de calcul): insuficient, f1 ≤ 8 Hz în afara domeniului, date de intrare lipsă. Informare colectivă: 2 < a ≤ 4, diferența de masă, axă neafișată dreptunghiular, axe de calcul care au grilă din lemn, dar nu au definiție de vibrații, axe excluse din calculul de beton armat. Pentru planșeele compozite cu strat de beton, avertismentul ABTHYE 4.10. |
| Lista de verificare a proiectului | „Ahşap döşeme titreşimi (ABTHYE 5.4.2 / 4.8.4.7.1)” (Vibrațiile planșeelor din lemn): „Var” (Există) și lista dacă există axe de calcul problematice, „Yok” (Nu există) în caz contrar. Dacă există planșeu compozit cu strat de beton, în plus „Ahşap döşemede beton katman (ABTHYE 4.10)”. |
| Raport | Rapoarte pentru elemente din lemn > Vibrațiile planșeelor din lemn (ABTHYE 5.4.2 / 4.8.4.7.1). Pentru planșeele CLT: datele de intrare, masa, valorile intermediare ale metodei γ (γi, ai, Ix,ef, Iy,net) și verificările 4.8.4.7.1. Pentru planșeele compozite: ρm, Kser, sef, l, bef, γ1, a1, a2, (EI)ef și (EI)L al grinzii simple. Pentru fiecare axă de calcul: datele de intrare, sursa datelor (model / casetă) și rezumatul grilei detectate, masa, rigiditățile, f1, n40, v, w/F și pașii 2-6, rezultatul. |
Pagina de raport: DB01 împărțit în nervuri (date din model), DB02 neîmpărțit (date lipsă pentru grinzi), DB03 și DB04 cu valori din casete.
Planșee compozite: DB03 strat de beton turnat (Kser ×2, ζ = 0,03, nota 4.10), DB04 placare fixată mecanic (Tabelul 4.16 bef, γ1, (EI)ef).
10. Validare cu exemplul din ghid
Ghidul structurilor din lemn, exemplul 7.1: grinzi C18 47×190 mm, OSB/3 18 mm, L = 3,85 m, B = 4,80 m, m = 40 kg/m², efect compozit neglijat.
| Mărime | Ghid | StatiCAD |
|---|---|---|
| (EI)L (3 grinzi/m, ca în ghid) | 725,3 kNm²/m | 725,3 |
| (EI)B | 2,396 kNm²/m | 2,396 |
| f1 | 14,27 Hz | 14,27 |
| n40 | 8,415 | 8,415 |
| v | 0,02321 m/Ns² | 0,02321 |
| w/F | 1,639 mm/kN | 1,639 |
| b′ | 80,62 | 80,61 |
| a (pasul 5) | 2,099 | 2,017 (constantele normativului 10,786 / 0,0208); cu constantele din ghid 2,099 |
În exemplul din ghid, (EI)L este luat cu 3 grinzi pe metru; intervalul de 407 mm înseamnă 2,457 grinzi pe metru. Programul folosește (EI)L = EI/s: cu intervalul real rezultă f1 = 12,91 Hz, w/F = 2,001 mm/kN, b′ = 74,77, a = 2,28 (ușor problematic).
Validarea compozitului (4.8.2)
| Caz | Așteptat | StatiCAD |
|---|---|---|
| Lanțul 8.2 din ghid (γ1 = 0,6589 dat; OSB 407×18, C24 47×180) | a1 = 78,84 mm, (EI)ef = 4,379·10¹¹ N·mm² | 78,839; 4,3798·10¹¹ |
| Tabelul 4.2a, ρm = √(467,5·420), d = 3,4, d/23 | Kser = 1378,87 N/mm | 1378,873 |
| Aceeași secțiune, cu Kser, s = 50 mm, l = 3,62 m | γ1 = 0,50343, (EI)ef = 4,01316·10¹¹ (calcul manual) | 0,50343; 4,01316·10¹¹ |
| Planșeul 7.1 din ghid ca planșeu compozit (Etalpă = 3000, fără pre-găurire d = 3,4, s = 150) | γ1 = 0,25913, (EI)L = 736,8 kNm²/m, f1 = 14,383 Hz, v = 0,02320 (calcul manual) | identic |
| Lemn-beton (C24 80×200, s = 600, beton 60 mm C25, șurub d = 8, s = 150, L = 5 m) | Kser = 5987,78, γ1 = 0,08496, (EI)L = 3230,4 kNm²/m, f1 = 9,065 Hz (calcul manual) | identic |
În exemplul 8.2 din ghid, Kser tipărit (1378,87) rezultă cu d = 3,4, nu cu d = 6 din formulă, iar a2 = 20,40 tipărit este inconsecvent cu lanțul de calcul (din lanț rezultă 20,16); la validare s-au folosit valori consecvente aritmetic. În ghid nu există un exemplu de vibrații compozite; calculele manuale s-au efectuat cu relațiile din normativ.
11. Domeniu de aplicare și limite
- Această ediție acoperă planșeele cu grinzi din lemn (inclusiv efectul compozit: placare fixată mecanic și strat de beton turnat, 4.8.2) și CLT (3 și 5 straturi). CLT cu 7 sau mai multe straturi, CLT cu strat de beton, grinzile în consolă (l = 2l), vibrațiile de mașini (5.4.1) și f1 bazat pe elemente finite sunt în afara domeniului. În bibliotecă nu există o fișă gata făcută CLT/GL; pentru lamelele CLT se alege o clasă de lemn (C24 etc.).
- Se folosesc relațiile pentru planșeul dreptunghiular simplu rezemat pe patru laturi. La planșeele continue, în consolă sau neregulate, deschiderea efectivă trebuie stabilită de inginer.
- Planșeele poligonale și planșeele fără axă de calcul desenată nu pot fi verificate; dacă este necesar, desenați axa de calcul cu Axa de calcul dreptunghiulară.
- Datele privind masa sunt responsabilitatea inginerului: la vibrații se folosesc doar acțiunile permanente.
12. Compatibilitatea fișierelor
Datele de intrare se păstrează în fișierul de proiect împreună cu axa de calcul. La deschiderea proiectelor salvate înainte de această funcție, tipul devine „Niciunul” în toate axele de calcul; în proiectele salvate înainte de datele CLT sau compozite, definițiile existente se păstrează, iar câmpurile noi apar cu valorile lor implicite (compozit „Niciunul”).