Studii de validare a analizei pushover
Acest articol rezumă modul în care au fost validate motorul pushover StatiCAD și lanțul de evaluare a performanței clădirilor din beton armat, precum și rezultatele. Ca structuri de test s-au folosit clădiri-exemplu din beton armat, care includ atât comportament în cadre, cât și cu pereți structurali.
1. Abordarea validării
- Același model, solver independent: StatiCAD transferă automat în SAP2000 modelul pushover (noduri, bare, diafragmă rigidă, mase, distribuția încărcării și capacitățile de articulație calculate de el însuși); SAP2000 efectuează împingerea cu propriul solver neliniar. Astfel, comparația este o confruntare model–model repetabilă, lipsită de erori de introducere manuală a datelor.
- Referința este SAP2000 V27: A fost aleasă ca referință de validare deoarece este un solver independent, recunoscut internațional.
- Comparația se concentrează pe punctul de performanță: Decizia de inginerie se ia în punctul de cerere. De aceea criteriul principal este concordanța deplasării în punctul de cerere, a forței tăietoare de bază, a distribuției stărilor articulațiilor și a verdictului clădirii. Valorile de vârf ale curbei sunt un indicator secundar, din cauza diferențelor de modelare (vezi Secțiunea 6).
Aceleași comparații pot fi reproduse în fiecare proiect cu opțiunile „Validează cu SAP2000” și „Continuă calculele cu rezultatul SAP2000” din fereastra pushover.
2. Validarea modală
Modelul de pushover construiește stâlpii și pereții structurali cu axele lor locale din analiza principală; masele de nivel și inerția la torsiune de nivel le ia din distribuția maselor nodale din analiza principală. Perioadele proprii de vibrație ale modelului transferat în SAP2000 coincid cu cele din StatiCAD în limita a 1,3 %:
| Exemplu | Model pushover StatiCAD [s] | SAP2000 [s] |
|---|---|---|
| Cu pereți structurali (T1 / T2) | 0,2946 / 0,1755 | 0,2956 / 0,1777 |
| Cu cadre (T1 / T2 / T3) | 0,6044 / 0,5760 / 0,4486 | 0,6057 / 0,5763 / 0,4491 |
La exemplul cu pereți structurali, deplasările elastice din nodul de vârf sunt identice în cele două programe (X 1,673 mm, Y 2,299 mm). Datele de intrare ale spectrului de proiectare (SDS, SD1) au coincis întocmai cu calculul independent.
3. Compararea degradărilor în punctul de cerere — validarea principală
Din tabelul stărilor articulațiilor din SAP2000 se citește starea articulațiilor la pasul corespunzător deplasării de cerere și se compară cu tabelul de degradări din StatiCAD:
| Rulare (clădire cu pereți structurali, EPP) | StatiCAD | SAP2000 | Capete care au curs în ambele programe |
|---|---|---|---|
| +X, cerere u = 7,13 mm | 4 capete care au curs, clădire: Degradare Controlată | 6 capete care au curs | 4 |
| −Y, cerere u = 12,04 mm | 23 de capete care au curs, clădire: Degradare Controlată | 22 de capete care au curs | 20 |
Concluzie: În punctul de cerere, capetele care au curs ale celor două solvere independente coincid în mare măsură: la +X toate capetele care au curs în StatiCAD au curs și în SAP2000, la −Y 20 din 23. În același nod, la deplasare egală, raportul forței tăietoare de bază este 0,998–1,003 la +X și 0,999–1,002 la −Y.
4. Compararea globală a celor opt combinații de direcții
Valorile clădirii cu pereți structurali din acest capitol și din Capitolul 5 au fost obținute cu o versiune anterioară a programului: ele arată concordanța dintre cele două solvere, nu comportamentul pushover actual al clădirii. Valorile actuale se află în Capitolele 2 și 3.
În modul „Continuă calculele cu rezultatul SAP2000”, toate cele opt combinații de direcții TBDY au fost rezolvate în SAP2000 și puse automat în tabel alături de rezultatele StatiCAD (exemplu cu pereți structurali, EPP; u: deplasarea la vârf de cerere):
| Direcție | StatiCAD u [mm] | StatiCAD nivel | SAP2000 u [mm] | SAP2000 nivel |
|---|---|---|---|---|
| +X+0,30Y | 3,45 | KH | 3,45 | KH |
| +X−0,30Y | 3,45 | KH | 3,45 | KH |
| −X+0,30Y | 3,45 | KH | 3,45 | KH |
| −X−0,30Y | 3,45 | KH | 3,45 | KH |
| +Y+0,30X | 13,40 | SH | 13,36 | KH |
| +Y−0,30X | 13,41 | SH | 13,36 | SH |
| −Y+0,30X | 13,40 | SH | 13,22 | SH |
| −Y−0,30X | 13,39 | SH | 13,22 | SH |
- Deplasările de cerere coincid întocmai (X: 3,45 ↔ 3,45 mm; Y: 13,4 ↔ 13,2–13,4 mm).
- Diferența forțelor tăietoare de bază în punctul de cerere este de aproximativ 5–10% pe direcția X și de 3–13% pe direcția Y.
- Verdictul clădirii este același în 7 din cele 8 direcții. Singura diferență (+Y+0,30X) este un caz limită, în care cererea coincide exact cu limita de curgere și este sensibilă la rezoluția pasului de înregistrare din SAP2000.
5. Comparația pe o singură direcție și opțiunea articulațiilor cu ecruisare
| Rulare (o singură direcție) | StatiCAD Vvârf [kN] | SAP2000 Vvârf [kN] | Raport vârf | Raport în același nod, la deplasare egală | Punctul în care s-a oprit SAP2000 |
|---|---|---|---|---|---|
| +X, EPP | 12 286 | 11 222 | 1,095 | 0,998–1,005 | 49 mm |
| +X, cu ecruisare | 13 471 | 12 343 | 1,091 | 0,974–0,992 | vârf la 66 mm, apoi scădere |
| −Y, EPP | 5 432 | 4 693 | 1,158 | 1,000–1,015 | 144 mm |
| −Y, cu ecruisare | 5 739 | 5 455 | 1,052 | 0,978–1,014 | 256 mm |
Ecruisarea ridică capacitatea StatiCAD cu 5–10% (+X 9,6%; −Y 5,7%). Deoarece în SAP2000 ramura descendentă a articulațiilor oprește analiza înainte de ținta StatiCAD, raportul vârf/vârf rezultă 1,05–1,16; aceasta nu este o diferență de capacitate. Raportul forței tăietoare de bază în același nod, la deplasare egală, este 1,00–1,02 la rulările EPP și 0,97–1,01 la cele cu ecruisare. Comparațiile în punctul de cerere nu sunt influențate de ecruisare.
6. Diferențe cunoscute
| Diferență | Sursa | Efect |
|---|---|---|
| Ramura descendentă în SAP2000 ↔ palier în StatiCAD | Definiția articulației din SAP2000 are ramuri de scădere a rezistenței; articulația StatiCAD (EPP sau cu ecruisare) nu conține ramură descendentă. | Curba SAP2000 scade după ce atinge vârful și, în unele rulări, se oprește înainte de a atinge ținta. Influențează rapoartele valorilor de vârf, nu influențează compararea în punctul de cerere. La exemplul cu pereți structurali, SAP2000 se oprește la prima pierdere de rezistență; de aici raportul vârf/vârf de 1,05–1,16, iar la deplasare egală raportul este 0,97–1,02. |
| Constanța forței axiale din stâlpi și pereți structurali | În ambii solveri, articulațiile se construiesc cu N = G + nQ. | Nu influențează compararea; este o ipoteză comună. |
| Definiția pantei de ecruisare | Cele două programe definesc diferit ramura de ecruisare. | Oscilație de ±0,03 în rapoartele valorilor de vârf cu ecruisare. |
| Rezoluția pasului de înregistrare SAP2000 | Rezultatele SAP2000 se înregistrează într-un număr finit de pași. | Starea de degradare se citește la pasul de înregistrare cel mai apropiat de punctul de cerere; în rulările de la limita de curgere poate crea sensibilitate a verdictului. |
7. Validarea pushover-ului multimodal
- Consistență elastică (TBDY 5.6.6.1): Pentru fiecare mod s-a comparat deplasarea spectrală în formă închisă cu soluția cu elemente finite din aceeași matrice de rigiditate. Pe direcțiile X și Y, abaterea la toate modurile este de 0,0000%; deplasarea la vârf combinată CQC este aceeași pe ambele căi.
- Împingerea modului dominant ↔ pushover cu un singur mod: Împingerea primului mod din rularea multimodală a dat aceeași cerere (36,82 mm) și același verdict al clădirii (Degradare Controlată) ca pushover-ul cu un singur mod; numerele de capete care au curs diferă ușor, deoarece modelele de încărcare ale celor două metode sunt diferite (27 / 25).
- Direcția ±: La clădirea simetrică pe X, rularea multimodală pe −X dă aceeași deplasare la vârf CQC și același verdict al clădirii ca +X; numerele de capete care au curs în punctul de cerere al primului mod sunt 25 / 24.
- Regula perioadei scurte: La al doilea mod X cu perioadă scurtă (T = 0,155 s) s-a aplicat automat CR = 1,030, iar modul a rămas elastic, așa cum era de așteptat.
- Compararea modelelor modale cu SAP2000: Modelele de încărcare modală din StatiCAD au fost transferate în SAP2000 și împinse în același model cu articulații; în zona elastică, curbele modurilor se suprapun în limita 0–1%. În același nod, la deplasare egală, raportul în punctul de cerere al modului dominant este 1,081; această diferență are aceeași mărime ca la comparația cu un singur mod a aceleiași clădiri (0,996–1,084), deci nu este specifică metodei multimodale.
- IRSA (combinarea incrementală a modurilor): Cu formarea articulațiilor dezactivată, nucleul IRSA coincide cu forma închisă a combinării modurilor, cu abatere de 0,0000%. În douăsprezece rulări, cererile IRSA, ale metodei multimodale și ale celei cu un singur mod se încadrează în ±1%, iar verdictele clădirii sunt aceleași (Degradare Controlată). La IRSA completă (perioadă pe piesă și CR pe pas), perioadele care se lungesc prin formarea articulațiilor măresc cererea cu 11–18% (cadre ±X: 43,70 / 43,45 mm; pereți structurali ±Y: 38,99 / 38,85 mm); verdictul nu se schimbă la aceste clădiri.
8. Verificarea la forfecare a nodurilor grindă–stâlp
Verificarea la forfecare a nodurilor grindă–stâlp din evaluarea liniară (TBDY 15.5.2.5, Ec. 7.11–7.13) a fost testată pe o clădire de test din beton armat cu pereți structurali:
- Calculul celor 72 de noduri de la capătul superior al stâlpilor este identic cu calculul manual: Ve = max(0; 1,25·fy·As − Vkol), limita 1,0·bj·h·√fc sau 1,7·bj·h·√fc. De exemplu, pentru As = 339 mm², fy = 500 MPa și Vkol = 242,5 kN rezultă Ve = 0, iar limita este 1250 kN.
- Cu materialul real nu a rezultat niciun nod fragil; rezultatele celor 72 de stâlpi au rămas identice cu cele ale versiunii de dinainte de adăugarea verificării.
- Când rezistența de curgere a armăturii a fost mărită artificial, 24 dintre cele 72 de noduri au rezultat fragile; în rândurile stâlpilor s-a scris că nodul este fragil (15.5.2.5), iar în lista de verificare a proiectului au apărut 24 de rânduri de avertisment.
9. Pushover cu zona rigidă de capăt activată (TBDY 15.4.10)
Cu opțiunea Zona rigidă de capăt din Setări generale ale proiectului activată, și în modelul pushover și IRSA capetele grinzilor se iau rigide până la fața stâlpului, iar capătul superior al stâlpului se ia rigid pe înălțimea grinzii; articulațiile se află la capetele părții flexibile (la RZ = 1, la fața stâlpului / grinzii). Pentru detalii, consultați articolul Zona rigidă de capăt (TBDY 15.4.10). La clădirea-exemplu cu cadre, pentru RZ = 1:
| Direcție | Vmax dezactivat → RZ = 1 [kN] | V la prima curgere dezactivat → RZ = 1 [kN] | Cerere dezactivat → RZ = 1 [mm] | Verdict |
|---|---|---|---|---|
| +X | 1 304 → 1 399 | 543 → 632 | 36,82 → 32,60 | Degradare Controlată |
| −X | 1 309 → 1 415 | 557 → 633 | 36,82 → 32,60 | Degradare Controlată |
| +Y | 1 000 → 1 090 | 309 → 414 | 35,10 → 29,23 | Degradare Controlată |
| −Y | 1 003 → 1 095 | 325 → 425 | 35,10 → 29,23 | Degradare Controlată |
Brațele rigide fac clădirea mai rigidă (T1 0,6061 → 0,5350 s), deplasarea de cerere scade cu 12–17%, iar capacitatea crește cu 7–9%. În comparația cu SAP2000 V27 (aceleași brațe rigide sunt transferate ca decalaje de capăt), raportul T1 pentru RZ = 0,5 / 1 este 0,9416 / 0,8827 în StatiCAD și 0,9424 / 0,8843 în SAP2000; raportul forței tăietoare de bază în același nod, la deplasare egală, este 0,99–1,01.
10. Secțiuni poligonale și asimetrice de stâlp
Modelul de pushover construiește relația moment–curbură a secțiunilor poligonale și asimetrice de stâlp din secțiunea cu fibre, separat pentru cele două direcții; axa momentelor este centrul de greutate al ariei secțiunii. Într-un model construit prin înlocuirea a șase stâlpi ai clădirii-exemplu cu pereți structurali cu o secțiune în formă de T de 100 × 65, pentru N = 445 kN s-au obținut capacitățile nominale la moment Mn+ = 492,9 kNm și Mn− = 281,4 kNm; calculul independent cu fibre dă 492,8 / 281,4 kNm, iar curburile sunt identice.
11. Evaluare generală
- În compararea model–model cu SAP2000, în punctul de cerere unde se ia decizia de inginerie, deplasările coincid întocmai, tabelele de degradări se suprapun, iar verdictele clădirii sunt aceleași în 7 din 8 direcții; singura diferență este un caz limită documentat.
- La modelul actual cu pereți structurali, perioadele proprii de vibrație coincid cu SAP2000 în limita a 1,3 %, deplasările elastice din vârf sunt identice, iar raportul forței tăietoare de bază la deplasare egală în punctul de cerere este 0,998–1,003.
- În același nod, la deplasare egală, raportul forței tăietoare de bază este 1,00–1,02 la rulările EPP și 0,97–1,01 la cele cu ecruisare. Deoarece ramura descendentă a articulațiilor SAP2000 oprește analiza înainte de țintă, raportul vârf/vârf rezultă 1,05–1,16; aceasta nu este o diferență de capacitate. Modelul elastic este transferat identic în SAP2000; fiecare dintre diferențele rămase a fost separată și justificată.
- Condiția de consistență elastică a pushover-ului multimodal este îndeplinită numeric.
Este esențial ca toate rezultatele produse cu programul să fie verificate de inginerul responsabil.