Expertul pentru scări
Acest articol descrie modul în care expertul pentru scări din StatiCAD construiește o scară din beton armat de tip placă (cu o singură rampă, în U, în L și cu trei rampe), o analizează, îi dimensionează armătura conform TS500 și transferă reacțiunile din reazeme la structură sau o analizează împreună cu structura (integrat).
Figura 1 – Scară în U cu bare înclinate: secțiunea reală, pozițiile armăturilor și tabelul rezultatelor TS500
1. Despre acest articol
Expertul construiește parametric o scară din beton armat de tip placă în clădirile din beton armat și din zidărie, o analizează cu propriile modele shell și de fâșie, alege armătura conform TS500 și aplică reacțiunile din reazeme ca încărcări pe grinzile, pereții structurali, pereții și stâlpii structurii. Scările se selectează, se copiază, se mută și se șterg în plan și în vizualizările 3D la fel ca celelalte elemente; în planul de cofraj se desenează conturul scării și pozițiile armăturilor, la care se adaugă o secțiune și desfășurarea armăturilor, iar raportul de calcul primește un capitol propriu.
În ce ediții? Expertul pentru scări poate fi folosit în toate edițiile StatiCAD.
Detaliile arhitecturale, precum balustradele, mâna curentă și vangurile, nu intră în sfera expertului; greutatea lor poate fi introdusă ca Încărcare permanentă suplimentară.
2. Cum funcționează?
2.1. Tipuri de scări
| Tip | Părți | Reazeme implicite (descărcare longitudinală) |
|---|---|---|
| T1 Cu o singură rampă | K1 (podest de nivel jos/sus, opțional) | K1: început articulat, sfârșit cu reazem simplu |
| T2 U (cu podest intermediar) | K1, S1, K2 | Capetele rampelor la nivelul etajelor; trei laturi ale podestului intermediar cu reazem simplu (perete sau grindă; o latură sub care nu există element de reazem este considerată liberă, Secțiunea 5) |
| T3 L (cu podest de colț) | K1, S1, K2 | Laturile exterioare ale podestului de colț cu reazem simplu, latura interioară (stânga) liberă |
| T4 Cu trei rampe | K1, S1, K2, S2, K3 | Ca la T3; două podeste de colț |
Scara se construiește de-a lungul unei linii a pasului: se dau un punct de început, un unghi de urcare și un sens de întoarcere (dreapta/stânga), iar expertul dispune pe rând rampele (K) și podestele (S). Numărul de contratrepte și lățimea treptei se stabilesc automat, prin împărțirea înălțimii etajului după regula 2h + b ≈ 63 cm; numărul de contratrepte al fiecărei rampe, lățimile rampelor și adâncimile podestelor pot fi introduse și manual.
2.2. Suprafața de analiză și modelele
Suprafața de analiză este fața superioară a plăcii; frângerile se află pe laturile podestelor. Încărcarea rampei se calculează pe proiecția orizontală (placa γ·t/cos α + umplutura treptelor γ·h/2 + finisaje + tencuiala/cos α).
- Fâșie cu axă frântă (A1): fiecare rampă se rezolvă ca un cadru plan, împreună cu podestele de la capetele ei. Deoarece comportarea pe reazem a podestului intermediar este incertă, se folosește înfășurătoarea a două modele limită: latura podestului ca reazem la capătul rampei / fâșia care continuă prin podest până la latura opusă. Podestul se rezolvă separat, ca fâșie transversală încărcată cu reacțiunile rampelor. Este o verificare acoperitoare.
- FEM shell (A2, recomandat): rampele și podestele se discretizează cu elemente shell dreptunghiulare (membrană Q6 + placă MITC4), cu noduri comune de-a lungul liniilor de frângere. Momentele de placă se transformă în momente de calcul cu Wood–Armer și se mediază pe lățimea fâșiei; eforturile de membrană (în plan) se adaugă și ele la armătură (Secțiunea 8). Pentru podestele rezemate pe trei laturi, podestele de colț, podestele care reazemă pe stâlpi și scările autoportante, rezultatul realist îl dă modelul shell.
2.3. Modul de descărcare
- Longitudinală (implicit): rampa se descarcă pe direcția de urcare; laturile podestului intermediar reazemă pe pereți sau pe grinzi.
- Transversală: rampele sunt rezemate pe ambele laturi (între doi pereți).
- Autoportantă (podest nerezemat): podestele intermediare nu reazemă pe niciun element; scara este fixată numai la legăturile cu planșeele (articulat) și lucrează ca o placă pliată. Încărcarea este preluată printr-un cuplu de forțe orizontale între cele două legături cu planșeele: o rampă este întinsă, cealaltă comprimată, iar ambele preiau încovoiere în planul lor. Aceste efecte se iau din eforturile de membrană ale modelului shell și se adaugă la armătură (Figura 10).
2.4. Moduri de analiză
- Independent: scara se analizează numai cu propriul model; în structură nu se scrie nimic.
- Independent + reacțiuni aplicate structurii (recomandat, implicit): reacțiunile laturilor se scriu ca încărcări liniare (G și Q separat, kg/m) pe grinda, centura sau peretele de reazem, iar reacțiunile stâlpilor de colț ca încărcări concentrate în nodul de pe axa stâlpului; reacțiunea unei laturi care reazemă la nivelul etajului pe un planșeu fără grindă se dă planșeului (Secțiunea 9). Aceste încărcări intră în analiza clădirii atât ca încărcare verticală, cât și ca masă.
- Integrat: scara intră în modelul FEM al clădirii ca elemente shell și se rezolvă împreună cu structura; contribuie cu încărcările verticale, acțiunea seismică și masa sa și participă la rigiditatea structurii (efectul de diagonală comprimată și interacțiunea cu stâlpii și pereții la cota podestului fac parte din model). Detalii în Secțiunea 2.5.
2.5. Analiza integrată
- Legătura: fiecare latură legată de structură este prelungită orizontal până la axa elementului de reazem găsit sub ea și are noduri comune cu structura. Grinzile și stâlpii se împart în nodurile scării; un podest pe stâlpi de colț este legat de axele stâlpilor la cota podestului. O grindă este legată pe axa barei sale din modelul cu elemente finite (pe axa decalată, când bara grinzii este decalată față de axa secțiunii). În clădirile din zidărie, rețeaua pereților shell se taie la cota podestului și în dreptul nodurilor de pe laturile podestului; podestul reazemă pe perete (un podest de nivel superior este legat de nodurile superioare ale peretelui).
- Latură de planșeu fără grindă: când la nivelul etajului sub o latură nu există grindă sau perete (de exemplu un planșeu de podest fără grindă la sosirea scării), latura este legată de marginea planșeului de la aceeași cotă. Nodurile laturii scării se adaugă la rețeaua shell a planșeului, planșeul este rediscretizat cu triunghiuri (Delaunay) prin aceste puncte și are noduri comune cu scara; aceasta funcționează pentru rețelele de planșeu regulate și neregulate (TIN). Legătura se face când planșeele se află în modelul cu elemente finite (transferul încărcărilor prin Elemente finite shell sau Include plăcile în rigiditatea sistemului); la un capăt glisant și la transferul clasic al încărcărilor, reacțiunea laturii se dă planșeului ca încărcare (Secțiunea 9).
- Baza clădirii: începutul primei rampe de la baza clădirii este rezemat pe teren (în funcție de tipul de reazem al laturii); dacă sub el se află o grindă de fundație, reacțiunea lui se scrie și pe această grindă ca încărcare.
- Legătura cu planșeul: monolit (implicit) sau reazem glisant la capătul inferior / la capătul superior. La un capăt glisant, scara reazemă pe structură numai pe verticală; reacțiunea acelei laturi se aplică elementului de reazem ca încărcare, iar scara nu transmite acolo nicio forță orizontală.
- Laturi aplicate ca încărcare: o latură care reazemă pe un element care nu face parte din modelul FEM al clădirii (perete de umplutură într-o clădire din beton armat, perete în modelul de perete cu bare) este blocată pe verticală, iar reacțiunea din analiza independentă se scrie pe acel element ca încărcare.
- Deasupra golurilor: nodurile unei laturi legate care se află deasupra unui gol de ușă sau de fereastră sunt lăsate libere și se emite un avertisment (poate fi necesar un buiandrug sau o grindă de podest).
- Încărcări și masă: încărcările G și Q ale scării se aplică în nodurile shell; greutatea ei (G + nQ) intră în greutatea etajului ca masă suplimentară, împărțită între etajele de dedesubt și de deasupra după înălțimea elementelor. În încărcările seismice, placa scării primește aceiași multiplicatori de rigiditate efectivă ca planșeele (TBDY Tabelul 4.2). Încărcarea scării participă și la verificarea transferului încărcărilor verticale de la sfârșitul analizei (rata erorii parțiale).
- Proiectare: armătura rezultă din înfășurătoarea tuturor combinațiilor de încărcări ale structurii (inclusiv seismul, seismul vertical și coeficientul de ordinul doi); pentru fiecare parte se raportează combinația determinantă. Rezultatele shell ale clădirii nu conțin forță tăietoare, de aceea verificarea la forță tăietoare folosește analiza independentă. Dacă nu a fost rulată nicio analiză sau scara a fost modificată după analiză, proiectarea folosește analiza independentă și se afișează un avertisment. Când podestul intermediar reazemă numai pe o latură (laturi libere), sub acțiunea seismică rampele lucrează ca o diagonală comprimată între etaje; verificarea la forță tăietoare în plan a rampelor (Secțiunea 8) poate deveni determinantă.
3. Deschiderea, amplasarea și editarea
Expertul se deschide din Desenare → Scară (expertul pentru scări)..., din Macro-uri → Expertul pentru scări... sau cu butonul de scară din bara de instrumente din stânga (sub butonul de acoperiș). În partea stângă a ferestrei se află previzualizarea (Plan / Secțiune / 3D), iar în dreapta filele.
- Apăsați Amplasează în plan ▶; fereastra se ascunde.
- Faceți clic pe punctul de început în planul etajului (colțul exterior al primei contratrepte a primei rampe, în funcție de sensul de întoarcere).
- Deplasați mouse-ul pe direcția de urcare; scara este previzualizată. Al doilea clic stabilește unghiul de urcare. Clicul dreapta anulează operația.
- Fereastra se redeschide cu noua poziție; apăsați Analizează pentru a vedea rezultatele și Adaugă în model ✔ pentru a adăuga scara.
Sfat: X/Y de început și unghiul de urcare pot fi introduse și numeric în fila Geometrie (cm, grade). Când se editează o scară existentă, butonul devine Actualizează ✔, iar încărcările aplicate de scara veche sunt eliminate mai întâi. Șterge scara elimină scara și încărcările ei.
3.1. Selectarea, modificarea proprietăților, ștergerea


- Clic stânga pe o scară: o selectează / îi anulează selecția (scara selectată se desenează cu roșu și cu linie îngroșată).
- Selecție cu cadru: un cadru trasat de la stânga la dreapta selectează numai scările aflate complet în interior; un cadru trasat de la dreapta la stânga selectează scările care îl intersectează sau se află în interior (aceeași regulă ca la celelalte elemente). Selectează tot selectează și scările de pe etajul activ.
- Clic dreapta pe o scară: meniul oferă „Proprietățile scării M1” (nu este necesară selecția; se deschide expertul scării de sub cursor), Modificarea proprietăților scărilor selectate și Șterge.
- Proprietăți multiple: când sunt selectate mai multe scări, expertul se deschide o singură dată; câmpurile ale căror valori diferă între scări sunt goale. La apăsarea OK, numai câmpurile completate se aplică fiecărei scări; în câmpurile lăsate goale, fiecare scară își păstrează propria valoare. La aceeași fereastră se ajunge și cu butonul Proprietăți (proprietățile elementelor selectate) din bara de instrumente, alegând Scară.
- Șterge (din meniul clic dreapta sau cu tasta Delete) elimină scările selectate și încărcările transferate de ele; cu Anulare ele se restabilesc.
3.2. Copiere, mutare, simetrie, element similar
Figura 4 – Copia și imaginea în oglindă a scării selectate; ele apar și în vizualizarea 3D
- Copiază / Mută / Copiază în serie elementele selectate: scările selectate se copiază sau se mută cu aceleași puncte de referință și țintă ca celelalte elemente; copierea în serie repetă aceeași deplasare de numărul de ori cerut.
- Realizează simetria elementelor selectate: se creează o copie simetrică a scării față de linia de simetrie; sensul de întoarcere (dreapta/stânga) se inversează.
- Desenează element similar: în plan se amplasează o scară nouă, cu parametrii scării pe care s-a făcut clic dreapta (două clicuri, confirmare în expert).
- Taie un singur element: scara pe care s-a făcut clic dreapta se mută în același mod într-un loc nou.
În timpul acestor operații, încărcările scărilor sunt mai întâi eliminate din structură; la final, încărcările fiecărei scări sunt transferate din nou la grinzile, pereții și stâlpii de la noua ei poziție, iar pereții și grinzile copiate nu preiau încărcări orfane de la scări.
3.3. Agățarea la punctele finale
Colțurile părților scării și îmbinările rampă–podest (punctele de frângere) sunt puncte de agățare a cursorului. Când scara este desenată înaintea structurii, grinzile, pereții și stâlpii pot fi amplasați pe aceste puncte, astfel încât să se potrivească bine cu scara.
3.4. Vizualizarea 3D și stratul


Scările sunt afișate în vizualizările 3D cu geometria lor reală (plăcile podestelor, placa înclinată a rampei și treptele); intradosul plăcii rampei se prelungește până la intradosul podestului superior. În fereastra de selecție 3D, o scară se selectează cu clic pe ea sau cu un cadru (scările selectate sunt roșii); Proprietăți element din meniul clic dreapta deschide proprietățile scărilor selectate (toate etajele), iar Șterge le șterge.
Debifarea casetei Scări din fereastra Vizualizare → Straturi afișate (Setări straturi) ascunde scările în plan și în 3D și le face neselectabile (selecția scărilor ascunse se anulează). La un proiect nou, caseta este bifată din nou.
3.5. Proiect nou și copierea etajului
Proiect nou șterge scările proiectului anterior. Copiere etaj copiază scările etajului sursă (numai pe cele selectate, la copierea elementelor selectate) în etajele țintă; la copierea completă, scările vechi ale etajului țintă sunt șterse. Dacă înălțimea etajului țintă este diferită, înălțimea scării se modifică cu aceeași diferență (dacă înălțimea scării diferă de cea a etajului, această diferență se păstrează), contratreptele se redistribuie, iar încărcările se transferă cu noua geometrie. La sfârșitul copierii se raportează, pentru fiecare scară, înălțimea etajului și a scării, numărul de contratrepte și înălțimea contratreptei; se dă un avertisment dacă lungimile rampelor se modifică sau dacă limitele ergonomice sunt depășite (scara poate să nu mai încapă în golul scării).
4. Fila Geometrie
Figura 7 – Fila Geometrie și previzualizarea în plan (denumirile laturilor și culorile reazemelor)
- Tip: tipul scării; Descărcare: longitudinală, transversală sau autoportantă (Secțiunea 2.3); Întoarcere: dreapta / stânga.
- Amplasare: etajul, X/Y de început, unghiul de urcare, cota de început (de la baza etajului) și înălțimea totală (implicit înălțimea etajului).
- Trepte: criteriul determinant (automat 2h+b=63 / numărul de contratrepte / înălțimea contratreptei), înălțimea maximă a contratreptei și lățimea treptei.
- Rampe și podeste: lățimile rampelor, numărul de contratrepte pe rampă (0: automat), adâncimile podestelor (0: automat), distanța dintre rampe la scările în U, lungimile podestelor de nivel de jos/de sus, grosimile plăcii rampei și ale podestelor.
Verificările ergonomice se fac instantaneu și apar ca avertismente deasupra previzualizării: 60 ≤ 2h + b ≤ 64 cm, h ≤ 18 cm, b ≥ 27 cm, lățimea rampei ≥ 120 cm, adâncimea podestului ≥ lățimea rampei.
5. Fila Reazeme
Figura 8 – Fila Reazeme și previzualizarea 3D
Sunt listate toate laturile de contur ale scării (de exemplu K1.bas = început, S1.son = sfârșit, S1.sag = dreapta, S1.sol = stânga, K2.son). Pentru fiecare latură se alege un tip de reazem: liber, simplu (blocare pe verticală), articulat (pe verticală + orizontală) sau încastrat; pentru laturile podestelor există și opțiunea stâlpi la colțuri.
Detectează din structură (grinzi/pereți) caută un element de reazem sub fiecare latură rezemată și îl scrie în coloana Element structural:
- Grindă / centură: la etajul laturii sau la etajele vecine, cu cota superioară la cel mult 40 cm de cota laturii, cu axa la cel mult 25 cm de linia laturii, suprapusă cu latura pe cel puțin 10 cm și paralelă cu ea (diferența de unghi < 10°).
- Perete: cota laturii între cotele inferioară și superioară ale peretelui (±20 cm), axa la cel mult jumătate din grosimea peretelui + 10 cm de linia laturii, suprapunere de cel puțin 10 cm. Astfel, într-o clădire din zidărie, podestul intermediar reazemă pe pereții casei scării.
- Stâlpi la colțuri: când podestul este legat direct de stâlpi, fără grindă de podest — o latură de podest fără grindă / perete dedesubt are câte un stâlp la ambele capete (axa stâlpului mai aproape de colț decât 0,6·max(b, h) + 10 cm) —, latura devine automat stâlpi la colțuri, iar celelalte laturi ale aceluiași podest care nu au element de reazem sunt lăsate libere (rezemare numai la colțuri). În modelul shell, nodurile aflate la cel mult 25 cm de capetele laturii sunt blocate pe verticală; reacțiunile de la colțuri se transferă ca încărcări concentrate G/Q în nodul de pe axa stâlpului, la cota podestului, și se face o verificare la străpungere conform TS500 8.3.1:
Vpd = 1.4G + 1.6Q, perimetrul critic al stâlpului de colțup = (c1 + d/2) + (c2 + d/2),τpd = Vpd / (up · d) ≤ fctd. - Planșeu fără grindă: când la nivelul etajului sub o latură orizontală nu există grindă sau perete, se caută marginea unui planșeu orizontal a cărui cotă se află la cel mult 20 cm de cota laturii (paralelă cu latura, la cel mult 25 cm, cu o suprapunere de cel puțin 10 cm); dacă se găsește, coloana afișează Planșeu n (etaj k, fără grindă). Astfel, un planșeu de podest fără grindă la sosirea scării devine reazem.
- Baza clădirii: o latură de la baza parterului sub care nu există niciun element este rezemată pe teren; coloana afișează teren (baza clădirii), iar reacțiunea ei merge direct în teren.
- Latură de podest fără nimic dedesubt: când o altă latură a podestului reazemă pe un element de reazem (grindă, perete, planșeu fără grindă sau baza clădirii), laturile lui rezemate sub care nu există element de reazem sunt considerate automat libere. De exemplu, la o scară în U al cărei podest intermediar reazemă numai pe o grindă de podest, fără pereți pe laturi, laturile podestului sunt libere, iar podestul descarcă pe grindă și pe rampe.
Laturile setate de utilizator nu sunt modificate; atribuirile automate se reevaluează când se modifică structura. Laturile considerate automat libere sunt listate în fereastra de avertismente a analizei.
Avertisment: Dacă sub o latură rezemată nu se găsește niciun element și latura nu poate fi considerată automat liberă (nicio latură a podestului nu reazemă pe un element sau latura este capătul unei rampe), în fila de rezultate, în raport și în fereastra de avertismente a analizei apare avertismentul „nu s-a găsit niciun element de reazem”, iar reacțiunea acelei laturi nu se transferă la structură. Adăugați o grindă de podest sau un perete ori faceți latura liberă. Într-un cadru din beton armat, o grindă de podest între stâlpi poate crea un stâlp scurt (TBDY 7.3.8).
6. Fila Încărcări și material
Figura 9 – Fila Încărcări și material; treptele, placa rampei și podestele în previzualizarea 3D
- Finisaje: grosimea finisajului treptelor și a contratreptelor, greutatea specifică a finisajului, tencuiala de la intrados, greutatea specifică a betonului treptelor, încărcarea permanentă suplimentară (balustradă etc., pe proiecția orizontală).
- Încărcare utilă (TS 498): locuințe 3,5 kN/m², clădiri publice 5,0 kN/m² sau o valoare dată de utilizator.
- Material: clasa betonului, oțelul pentru armături, acoperirea cu beton (până la axa barei).
- Dispunerea armăturii: cu bare drepte (bare inferioare și superioare drepte) sau cu bare înclinate: barele longitudinale inferioare se dispun ca 1 bară dreaptă + 1 bară înclinată de același diametru, fiecare la distanță dublă; barele înclinate sunt considerate armătură superioară pe reazeme (se îndoaie la L/5, la 45°), iar armătura superioară care mai este necesară se asigură cu bare suplimentare.
Diametrele de bare disponibile se iau din listele Scară (inferioară, superioară, suplimentară, înclinată) din fereastra Selectarea armăturii a proiectului.
7. Fila Analiză
Se aleg Modul de analiză (Secțiunea 2.4), în modul integrat Legătura cu planșeul (monolit / glisant la capătul inferior / glisant la capătul superior, Secțiunea 2.5), Metoda (fâșie cu axă frântă / FEM shell) și dimensiunea maximă a elementelor din rețeaua shell. Cu metoda shell, soluția prin metoda fâșiei se calculează în continuare și se afișează în rezultate ca verificare acoperitoare. O scară tipică în U se rezolvă în mai puțin de 50 ms.
8. Rezultate și proiectarea conform TS500
Vizualizarea Secțiune a previzualizării arată geometria reală a treptelor: linia superioară a rampei trece prin baza contratreptelor, intradosul se află la t / cos α sub ea, iar frângerile se află la intersecțiile liniilor vecine. La scările în U, secțiunea este o secțiune verticală reală, cu ambele rampe și podestul intermediar. După analiză se desenează și pozițiile armăturilor (roșu – inferioare, mov – înclinate, albastru – superioare).
Pentru fiecare parte (rampă și podest) se dimensionează patru straturi de armătură — inferior/superior, longitudinal/transversal — pentru combinația de calcul 1.4G + 1.6Q:
As = Md / (0.86 · fyd · d)(la fel ca la calculul planșeelor în StatiCAD).- Rampă:
ρmin = 0.002(0,003 pentru S220); armătura de repartiție ≥ As/5; distanța dintre bare ≤ min(1,5h; 20 cm), iar pentru armătura de repartiție ≤ 30 cm. - Podest: ≥ 0,0015 pe fiecare direcție, ≥ 0,0035 în total (0,004 pentru S220).
- Forța tăietoare:
Vd ≤ Vcr = 0.65 · fctd · b · d; grosimea:h ≥ ln/25(/30 cu ambele capete încastrate, /12 în consolă) — dacă este îndeplinită, nu este necesar calculul săgeții;ρ ≤ 0.02. - Distanța dintre bare se rotunjește în jos la centimetri întregi, minimum 10 cm.
- Eforturi de membrană (în plan) (metoda shell): în fiecare secțiune se iau rezultantele pe lățime, N (întindere +) și momentul în plan M; modelul cu tălpi dă pe marginea întinsă o forță de întindere
T = |M| / (0.8 B) + N / 2, distribuită pe jumătatea întinsă:As,mem = T / (B/2 · fyd)se adaugă în mod egal pe ambele fețe. Se verifică forța tăietoare în planVin ≤ 0.65 fctd t (0.8 B). Efectul este mic la descărcarea longitudinală; devine determinant la scările autoportante și poate deveni determinant în analiza integrată a unei scări ale cărei laturi ale podestului sunt libere (efectul de diagonală comprimată sub acțiunea seismică).
Figura 10 – Scară în U autoportantă (podest nerezemat): vedere 3D laterală și rezultate; efortul de membrană în rampa întinsă (K2) N = 101 kN, M în plan = 56 kNm, armătura inferioară longitudinală Ø10/15
Fila de rezultate prezintă, de asemenea, reacțiunile laturilor (kN), verificarea echilibrului modelului shell (încărcarea totală = reacțiunea totală) și momentele acoperitoare ale metodei fâșiei.
9. Transferul încărcărilor la structură
În modul „reacțiuni aplicate structurii”, Adaugă în model distribuie uniform reacțiunile G și Q ale fiecărei laturi rezemate pe lungimea elementului găsit și le adaugă grinzii/centurii sau peretelui ca încărcare suplimentară (kg/m); la laturile cu stâlpi la colțuri, reacțiunea se scrie în nodul stâlpului ca încărcare concentrată (kN). Fiecare transfer se memorează în datele scării: când scara este editată sau ștearsă, încărcările anterioare sunt eliminate și se scriu cele noi, astfel încât încărcările nu se dublează niciodată. Operația poate fi anulată cu comanda Anulare.
Actualizare la analiză: este posibil ca scara să fi fost desenată înaintea structurii sau ca structura să se fi modificat între timp. La începutul fiecărei analize, încărcările scărilor care transferă încărcări sunt eliminate, reazemele sunt recunoscute din nou din structură (grinzi, pereți structurali, pereți, stâlpi de colț), iar încărcările sunt scrise din nou; două analize rulate una după alta dau același rezultat.
Latură de planșeu fără grindă: când o latură reazemă la nivelul etajului pe un planșeu fără grindă (Secțiunea 5), reacțiunea se dă planșeului:
- Când planșeele se află în modelul cu elemente finite (transferul încărcărilor prin Elemente finite shell sau Include plăcile în rigiditatea sistemului): reacțiunile nodale ale soluției shell a scării pe acea latură sunt proiectate pe marginea planșeului; aceste puncte se adaugă la rețeaua shell a planșeului și intră în analiză ca încărcări nodale (G și Q separat) și ca masă. Nu se scrie nicio încărcare în datele grinzilor sau ale pereților; raportul afișează câte un rând pentru fiecare latură, planșeu n (etaj k), m noduri, cu totalurile G și Q (kN).
- La transferul clasic al încărcărilor, planșeul nu se află în modelul cu elemente finite, de aceea reacțiunea se dă grinzilor de pe marginile planșeului: fiecare încărcare concentrată se împarte între grinzile de pe cele două margini ale planșeului adiacente laturii încărcate, în funcție de poziția ei de-a lungul laturii (regula pârghiei); dacă una dintre marginile adiacente nu are grindă, cota ei parte merge la cealaltă, iar dacă niciuna nu are grindă, merge la marginea opusă. Încărcarea devine o încărcare suplimentară uniformă de-a lungul grinzii; totalul se păstrează, poziția este aproximativă.
Baza clădirii: dacă sub o latură de la baza parterului nu există niciun element, reacțiunea ei merge în teren și nu se scrie în structură ca încărcare; raportul afișează nota baza clădirii, în teren.
Dacă o parte a laturii se află deasupra unui gol de ușă sau de fereastră (mai puțin de 80% din latură se află pe elemente de reazem), reacțiunea se dă totuși elementelor găsite și se afișează avertismentul „numai …% din latură reazemă pe elemente de reazem”; deasupra golului poate fi necesar un buiandrug sau o grindă de podest.
Avertismentele analizei: reacțiunile care nu pot fi transferate (latură fără element de reazem, stâlp de colț negăsit la un capăt, planșeu fără grinzi pe margini, latură pentru care nu s-a găsit niciun nod în rețeaua planșeului), o latură care reazemă numai parțial pe reazeme și laturile considerate automat libere sunt listate după numele scării în fereastra de avertismente în timpul analizei. În modul integrat, avertismentele privind legătura laturilor se scriu în aceeași fereastră.
În acest mod, scara însăși nu este un element al analizei clădirii. Pentru ca scara să lucreze împreună cu structura sub acțiunea seismică (efectul de diagonală comprimată, stâlpii scurți), folosiți modul integrat (Secțiunea 2.5); acolo încărcările nu se scriu pe grinzi și pereți ca încărcări liniare, ci numai reacțiunile capetelor glisante, ale laturilor care reazemă pe elemente din afara modelului FEM și, când planșeele nu se află în modelul cu elemente finite, ale laturilor de planșeu fără grindă se aplică ca încărcări, după regulile de mai sus.
10. Desene
Figura 11 – Secțiunea și desfășurarea armăturilor pe planșă: barele în afara secțiunii, cu formele, denumirile și dimensiunile lor
- Planul de cofraj: conturul scării, liniile contratreptelor, săgeata de urcare și eticheta (
M1 Risers: 18 × 16.7 cm Tread: 29.5 cm). Fiecare poziție de armătură se desenează de-a lungul axei părții sale, cu forma rabătută în plan (cârlige, îndoirea barei înclinate), cu linia zonei de distribuție și cu eticheta ei. Partea „de sus” a secțiunii este orientată pe planșă în sus (la părțile verticale, spre stânga): barele superioare se află pe acea parte, cu cârligele în jos, iar cârligele barelor inferioare sunt orientate în sus. Etichetele sunt aliniate deasupra liniei barei. Armătura scării intră în metrajul de armătură al etajului. - Secțiune și desfășurarea armăturilor (1/20): titlul
M1 STAIR SECTION AND BAR DETAILS SCALE: 1/20 Risers … Material …. Secțiunea reală (la scările în U rampele una deasupra celeilalte, la celelalte tipuri secțiunea desfășurată) cu profilul treptelor, barele inferioare și superioare, barele prelungite cu 40Ø în partea vecină la frângeri (barele inferioare unde panta scade, barele superioare unde panta crește; o prelungire care ajunge la linia de acoperire a feței opuse continuă de-a lungul ei), barele superioare de la capete (L/4 și lungimea de ancorare), punctele barelor de repartiție și cotele. - Desfășurarea armăturilor: fiecare poziție longitudinală se desenează din nou în afara secțiunii, puțin dincolo de fața betonului, cu forma ei proprie; denumirea și dimensiunea ei se scriu de-a lungul barei (de exemplu
K1 left top extra: 8Ø8/16 L=88,K1 straight bottom,S1 top distribution). La scările în U, desfășurările rampei inferioare se află dedesubt, cele ale rampei superioare și ale podestului de nivel superior deasupra, iar cele ale podestului intermediar în partea de jos; etichetele barelor de repartiție sunt legate de bare printr-o linie de indicație.
Figura 12 – Pozițiile armăturilor scării în planul de cofraj
11. Raportul de calcul
Figura 13 – Din raportul de calcul al scării: date generale, vederile în plan și în secțiune ale expertului în capitolul de geometrie, tabelul părților
Când modelul conține scări, fereastra Selectare raport afișează nodul Raport de calcul pentru scări (TS500). Raportul are aceeași structură ca celelalte rapoarte de calcul: antet de pagină cu logo (proiectant, numele proiectului, rezumat MD5, pagina), subsol de pagină cu cod QR (versiunea programului, licența, nr. analizei, data, fișierul), bandă de titlu albastră și notă privind metoda, câte un titlu încadrat cu albastru deschis pentru fiecare bloc și tabele încadrate cu 8 coloane.
Capitole: 1 date generale; 2 geometrie și ergonomie (cu vederile în plan și în secțiune ale expertului); 3 încărcări; 4 modelul de analiză, reacțiunile din reazeme și încărcările transferate la structură; 5 proiectarea de beton armat (Md, As necesar/minim/de calcul și barele alese pentru fiecare parte); 5b eforturi de membrană (în plan); 5c combinațiile determinante în modul integrat; 6 verificări la forță tăietoare și ale grosimii; 6b verificarea la străpungere a stâlpului de colț; 7 verificarea prin metoda fâșiei; 8 avertismente.
12. Limite
- În analiza integrată, verificarea la forță tăietoare folosește analiza independentă, nu rezultatele shell ale clădirii.
- În clădirile din zidărie, tăietura de la cota podestului adaugă un rând de elemente la rețeaua pereților shell a întregului etaj.
- Rampele și podestele sunt dreptunghiulare; nu sunt disponibile scări circulare, cu trepte balansate sau cu trepte în consolă.
- Acțiunea seismică asupra scării și verificarea stâlpului scurt nu sunt automatizate.
- La verificarea la străpungere a stâlpului de colț se neglijează transferul momentului neechilibrat.
- La transferul clasic al încărcărilor, împărțirea reacțiunii unei laturi de planșeu fără grindă între grinzile de pe marginile planșeului este aproximativă (regula pârghiei, încărcare uniformă de-a lungul grinzii).
- Detaliile arhitecturale, precum balustradele, mâna curentă și vangurile, nu sunt desenate.